Smart Cities Days 2020: Mobilitate

24 iunie 2020

Dragoș Preda, Secretar de stat MTIC, este speakerul care a deschis conferința din cea de-a treia zi (în prezent este vicepreședinte al grupului Ministerial ITS – Intelligent Transport System). El a vorbit despre pactul ecologic la nivelul UE care pe zona de transport atinge două dimensiuni: (i) mobilitate durabilă (pactul ecologic vizează reducerea cu până la 90% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE până în 2050) și (ii) eliminarea poluării (pentru a proteja cetățenii și ecosistemul Europei, pact adoptată de Comisia Uniunii Europene).

Referitor la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere dezvoltă sisteme inteligente de transport ca o opțiune majoră de creștere a fluenței, siguranței rutiere și limitării impactului asupra mediului. Este nevoie ca în acest an să transpunem Directiva din 2010 a UE privind ITS. Aceste sisteme inteligente de transport sunt aplicații ale Ministerelor Infrastructurii și Comunicațiilor care asigură atât monitorizarea și managementului rețelei rutiere, cât și informarea utilizatorilor. Din Cartea Alta în domeniul transporturilor, reiese că inovarea va juca un rol primordial în creșterea sustenabilității transportului rutier și anume: siguranța, eficiența, caracter ecologic și interoperabilitatea  sistemelor inteligente de transport.

 Eugen Cojoacă, Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice propune o transformare digitală la nivelul administrației autorităților publice. Afirmă că nu putem  avea un ”Smart Cities” în toate autoritățile locale, în toata România,  dacă nu avem un sistem de achiziții performant, care să funcționeze în parametrii normali. Obiectivele propuse au fost: (i) simplificarea legislației (pentru a putea face achiziții rapide) și (ii) digitalizarea în zona achizițiilor publice. O decizie concretă luată în acest sens a fost Ordonanța nr. 23/2020 cu privire la modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, de asemenea și dorința de a emite în format digital avizele conforme ale autorităților administrației publice, cu semnătura electronică. Ca decizie internă pentru digitalizare, domnul Cojoacă a menționat existența a două proiecte de care se ocupă, în prezent, Decebal Popescu. Va exista un management intern al documentelor la nivelul autorităților, în special la nivelul ANAF, un sistem de monitorizare al achizițiilor publice pentru a se vedea stadiul acestora în timp real.

Sorin Apostoliceanu, Primarul Municipiului Pitești, a susținut că încearcă să facă cât mai multe proiecte pentru a reuși să integreze Piteștiul în ceea ce se numește ”Smart Cities”, în principal prin digitalizarea procedurilor de la nivelul autorităților administrației publice locale. El afirmă că există mai multe proiecte care vizează viața cetățenilor, cum ar fi proiecte de achiziții a unor stații de încărcare electrice sau a autobuzelor electrice. Cu toate acestea, trebuie admis că există anumite dificultăți în acoperirea tuturor obiectivelor de pe caietele de sarcini, însă acestea nu sunt imposibil de atins și, propune domnul Apostoliceanu, ar trebui învățat din strategiile și din greșelile celorlalte orașe mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic pentru a realiza toate proiectele pe care le are în vedere.

Radu Dragomir, CEO Urban Scope, a prezentat câteva dintre realizările Urban Scope în domeniul mobilității urbane, care înseamnă doar un modul într-o platformă Smart Cities. Printre aceste realizări  se numără sistemele inteligentele de adaptare a traficului, de parcare, cele din zona de transport public (integrarea sistemelor de ticketing, transformarea legitimațiilor de călătorie în legitimații electronice). Începând cu anul acesta se poate observa o mai bună gestionare în domeniul mobilității urbane față de perioada 2014-2020, a spus domnul Dragomir, iar la nivelul actual, există proiecte finanțate la nivelul multor județe din România cu peste 300 de milioane de euro.

Dragoș Nedelea, Director Business Development, Electrogrup a prezentat o parte dintre preocupările actuale ale Electrogrup, care sunt: încercarea de a înțelege piața și de a anticipa în ce direcție se duce. Astfel a investit în 3 divizii care raportează sub o singură divizie, așa-numită ”divizie de Smart Cities”. Acestea sunt: (i) Divizia energetică, (ii) Divizia de construcții civile și (iii) Divizia de telecomunicații, toate fiind formate din experți pentru fiecare domeniu de acțiune. Soluția propusă pentru a dezvolta și alte domenii/platforme și a atinge obiectivul de Smart Cities este că trebuie să realizăm, în primul rând, investiții în infrastructură.

Ovidiu Cîmpean, Director Dezvoltare Primăria Cluj-Napoca, a vorbit despre mobilitate și a afirmat că este problema căreia i s-a acordat cea mai mare atenție în ultimii ani. În ceea ce privește activitatea primăriei din Cluj, aceasta se bazează pe câțiva piloni importanți și anume: (i) transportul public (peste 50% este electric, nepoluant și își propune ca până în 2027 să fie 100% electric), (ii) dezvoltarea sistemului de ticketing (astfel încât cetățenii să poată utiliza mijloacele de transport în comun în mod confortabil, să fie informați cu privire la timpul de sosire al autobuzelor, să le poată urmări traseul) și  (iii) conceptul de ”oraș pentru pietoni” (sau conceptul de ”walkable city” –  obiectivul este ca până în 2023 să îndeplinească acest proiect). Clujul își propune să dezvolte proiecte și în cadrul cartierelor cum ar fi sisteme de irigații automate, sisteme de iluminat controlate de pe aplicații de pe mobil, internet în spațiul public și spații de încărcare a telefoanelor. De asemenea, se încearcă crearea unei rețele de piste de biciclete coerentă în toate cartierele. Un alt proiect important este regândirea malurilor Someșului unde vor exista peste 10 km de piste de biciclete și 16 km de alei pietonale, astfel încât se încearcă transformarea drumurilor din jurul Someșului într-un ”Culoar Verde”  și legarea acestuia de zona Metropolitană.

 Daniel Lungu, purtător de cuvânt Primăria Comuna Ciugud, susține ideea că cetățenii trebuie să aibă servicii publice digitalizate, ”la un click distanță”. Comuna Ciugud este promotorul conceptului de ”Smart Village” în România, adică un sat care se dezvoltă inteligent, folosind soluții tehnologice moderne (soluții smart), dar obligatoriu păstrându-și identitatea rurală. Primăria din Comuna Ciugud și-a propus să fie instituția publică din România care renunță aproape în totalitate la folosirea hârtiei și să recurgă la arhiva digitală. De asemenea, cetățenii din comuna Ciugud pot deține în prezent un card al cetățeanului prin care își pot plăti (în 5 moduri diferite) taxele și impozitele locale și cu care pot verifica în timp real stadiul acestora. Este de remarcat, fără îndoială, că s-au făcut pași importanți în ceea ce înseamnă dezvoltarea digitalizată rurală. Cu toate acestea, digitalizarea serviciilor publice nu este conștientizată foarte bine în prezent, ci trebuie promovată, astfel încât cetățenii să fie într-o relație permanentă cu administrația publică locală, afirmă Daniel Lungu.  Legat de mobilitate, chiar și pentru o comună aceasta reprezintă o adevărată provocare la care se lucrează permanent. Comuna Ciugud deține un teren de golf care este în top 5 la nivel Mondial.

Conferința a continuat cu Gelu Ioana, Chief Information Officer – Axionet România, care a vorbit despre stațiile de încărcare electrice și a răspuns la întrebarea de ce am avea nevoie de stații electrice de încărcare la nivelul orașelor/comunelor. Un motiv este acela al reducerii poluării, pentru că stațiile electrice încurajează cetățenii să achiziționeze mașini electrice, ajutând mediul înconjurător și  dezvoltarea unei comune. La nivel național există în prezent 70 de stații de încărcare deținute de Axionet (dintre cele publice pentru că exista și stații private, pentru anumiți clienți din mediul privat), care pot fi monitorizate cu ajutorul unei aplicații sau platforme (Polyfazer), prin care cetățenii pot verifica unde se află aceste stații, dacă sunt funcționale și libere pentru folosință, dar și alte stații de încărcare, deținute de alte firme. Prima soluție completă Polyfazer a fost în anul 2017, în parcarea Magazinului Cocor. Axionet a fost prima rețea de încărcare electrică din București.

Constantin Panțurescu, Primarul Municipiului Curtea de Argeș, a vorbit  despre proiectele care se derulează la Curtea de Argeș, dintre care două mari proiecte realizate cu fonduri europene și anume, unul legat de realizarea pistelor de biciclete și altul legat de transportul electric (despre care se speră că în aproximativ un an să fie 100% electric), astfel că și Curtea de Argeș și-a îndreptat atenția asupra mobilității urbane. S-a discutat despre dezvoltarea zonei, atât ca zonă turistică, cât și ca extindere (deși posibilitățile sunt reduse în acest sens, una dintre ele fiind realizarea unei centuri/ocolitoare), însă partea financiară este momentan cea mai mare piedică.

Conferința a continuat cu Dragoș Puiu, Red Spectrum, Iași, împreuna cu Gabriel Martinescu, care au vorbit despre start-up-ul lor de software development în domeniul optimizării traficului. Dragoș Puiu a observat că cele mai bune optimizări la ora actuală ar fi de aproximativ 15%, astfel că a încercat implementări concrete ale algoritmului matematic propus de Gabriel Martinescu cu care a pornit analiza de optimizare, unde s-a obținut reducerea timpului petrecut în trafic cu puțin peste 90% pe o primă strada vizată, alta la Roman, cu 104% și o a treia la Bacău, cu 94% (potrivit simulării de pe calculator).

Domnul prof. Ștefan Popescu a făcut un scurt tur al subiectelor prezentate anterior din care a rezultat că Smart Cities este un Framework și avem nevoie să existe o rețea inteligentă care să conecteze obiectele (mașini, case etc.) și, de asemenea, este nevoie de o comunicare care presupune open data. Orașele vor crește ca număr de locuitor, astfel că trebuie avut în vedere conceptul de cloud, adică toate informațiile, datele trebuie stocate, păstrate într-un cloud, în opinia domnului Popescu. Mai mult, Ștefan Popescu a subliniat că este nevoie de (i) conectivitate wireless (5G-ul va fiind o soluție clară acestor noi orientări), (ii) open data (pentru a putea face o analiză clară asupra viitoarelor strategii) și (iii) securitatea datelor (element fundamental), dar și (iv) scheme de monitorizare flexibile (pentru că trebuie să înțelegem că viitorul nu va mai însemna mașini pe benzină/motorină, se va renunța la aceste mașini și se va înclina spre conceptul de share folosit pentru conducerea mașinilor).